11.Dara de carbune

Azi am am avut o zi ciudata , oarecum . Eram dominata de o melancolie sufocanta , nu vroiam sa vorbesc , inca ma simteam rau din cauza ca mam certat cu aceaprietena foarte buna ! Iar Ai , parca nici nui pasa , nu vroia sami spuna ''ti-am spus eu'' dar nici sa taca . Dar sa trec la subiect : De ce ciudata ?! Pai , stateam pur si simplu cu Ai , ne uitam la televizor ,(Ai se uita eu eram pe alta lume) si dintru data ma trezesc intr-o strada neagra ,cu niste case desenete ca din carbune , ca intr-un desen ! De ce nu eram surprinsa ? Pentru ca stiam ca visez , de fapt o auziam pe Ai uraland ca nebuna la actori din film . Tot incercam sa o fac sa vada ca nu ma pot misca , dar nu puteam ! Urlam si tipam , cred ca de fapt nici nu deschideam gura , pur si simplu stateam cu ochii inchisi , si vedeam acea strada lunga , neagra , bantuita de un sentiment nedescifrabil , care te facea sa plangi , apoi sa razi de propiul tau necaz . Nu faceam nimic , eram foarte agitata ! Dar cand un traznet m-a strapuns capul mam calmat , simteam durere dar stiam ca acel traznet a fost un fel de ... ''Taci dracu' o data !'' . Asa ca tot ce am facut a fost sa las pur si simplu sa mi se intample ceea ce trebuia sa mi se intample ! In fine , am uralt , a fost un ultim urlet :''Aratami ce ai sa-mi arati !'' O dara de carbune imi arse fata . In nici o clipitura sa schitat in fata mea o umbra neconturata , care s-a transformat intr-o fata . Si ce ? Ahhh da ! A inceput sa mearga , si eu dupa ea bineinteles ! Bantuiam strada aia infernala , care parca nu se mai termina , pana cand ... S-a aruncat ! Am ajuns la un capat unde s-a terminat strada , si eu ? Dupa ea ! Am inceput sa cad , cred cel putin ca eram in cadere , nu puteam sami dau seama , totul era alb , nu orice alb , eram pe o bucata de hartie ingalbenita si veche . Si m-am oprit din cadere , si m-am trezit , cu exactacelasi vag sentiment , Ai in fata mea cu ceasca de ceai in mana goala , mi-am dat seama mai tarziu ca mi la aruncat in fata pentru a ma trezi , avea o fata speriata si misterioasa ...
-Ce e ?
Fara s-ami spuna ceva m-a aratat un desen!
-Am fost aici ! Ai vazut si tu ?!
-Tu l-ai facut , si recunosc locul ! Trebuie sami spui ce s-a intamplat !
-De unde sti ca asi sti ceva ?
-Stiu !
Dupa ce iam povestit ce am vazut , parca i-am scos un cutit din inima !
-Sper ca a murit !
-Sti cine e ?
-Nu ...
-Atunci ?
-Sti ca urasc unele persoane nu ? Sunt sigura ca nu le urasc degeaba !
-Cred !
-Bine atunci , See ya !
-Da unde dracu' te duci ?
-M-a plimb !
-Sinsura ?!
-Mda ... Doar daca nu vrei sa vi cu mine !
-Vin ...

Tokyo Hotel - Don't Jump

10.Tradarea...

Mam simtit...respinsa ! Nu ma asteptam la asta , era una dintre cele mai bune prietene , parca stia mai multe despre mine decat stiam eu . In momentul acela ochii mi se incetara , credeam ca nu o sa accept , ca o sa ... tip ! Lumea mi s-a prabusit ... Dar miam dat seama de ceva ... Suntem diferite ! Ea are prieteni ei , eu pe ai mei , viata mea , ea pe a ei , mai bine am uita una de cealalta ! S-a intamplat fara sa-mi dau seama . Dupa acea zi nu credeam ca ne mai putem desparti , dar am facuto , dar stiu un lucru : In viata ei nu o sa se mai schiteze nici o amintire in care sa ma descrie !
Nu e bine sa imi pese ! De ce ? Pentru ca nici ei nui pasa ! I se citeste nepasarea in voce , neglijenta in ochii , iar mie ? tristetea in lacrimi !
Sa o las balta pot , dar sa uit NU ! Insa o parte din mne regreta ca mia pasat ! Pentru ca mia pasat de ea , si cand a patito parca mi sar fi intamplat mie ! Si cand ma uitat , mia pasat ! Si nu am uitato ...
Nu mai conteaza ... Acum stiu de ce o evita Ai , mereu mia spus ca simte persoanele ce ma pot rani , dar ca sa va spun asa , a fost o prietenie de cateva luni ... Sa transferat din clasa vecina , de ce nu stiu insa imi amintesc ca nimeni nu o prea inghitia , pana la urma am devenit prietene foarte bune , si pana la urma chiar a acceptato toti , insa tradarea a avut loc dupa o saptamana in care nu am vorbit ! Si ce daca ?! Cine stie prin cate tradari , incercari si rauri de lacrimi voi mai trece ! Insa voi trece cu capul sus , cu ochii inlacrimati si cu incredere in suflet ... Pana la urma , daca nu o sa ma las distrusa de fiecare mica dezamagire , pentru ca daca o so fac voi ramane cu aceeasi ochi impaienjeniti , uitati , inecati in pacat ...
Oricum viata mea nu e distrusa ! O sa privesc mereu din unghiul care imi place ...
-Vii ? Asta a fost Ai nerabdatoare , plecam in cautarea fetei cu ochii mov ...
-Da !
Pot schita un zambet sters , fara sa simt caldura si frumusetea lui . Sa ramai singura , pe un coridor , zucandute cu bucati dehartie , gandind ceva ... trist !?

9.Kikuri

Nu gandeam nimic , de ce ? poi ca eram in ora ... cu profesoara aia ciudata , ma rog , asteptam sa se sune ... Vaiii , stau degeaba , daca am zis ca nu gandesc uita , ma gandesc la nimic ! in fond si acel nimic e ceva , insa in timp ce treceam de la ''nimic'' la ''ceva'' si ajungeam la acel asteptat ''altceva'' o voce ascutita imi sopteste la ureche :
-Cred ca ... se uita la tine !
-Ce ?!
Inainte sa imi raspunda miau sarit in fata ochii profesoarei atintiti spre mine parca mar fulgera din priviri , ceilalti scriau , insa observ ca ii urmaresc cursul priviri pana ajung sa se uite la mine ... Am facut ceva ?!
-Yamano ?!
-Da ? raspund eu cu o simplitate bizara
-Ce ai facut ?
-N-nu am facut nimic ... ?
-Asta era ideea , scrie !
-Da ! Scuzatima !
Ma rog se risipira ochii aia atintiti ... Mamiko se ranjea in spatele meu
-Ce ai acum ?
-''Scuzatima'' fii serioasa
-Taci naibi !
-Auzi tu ... Bloddy aia (Bloddy fiind porecla lui Ai ) , ne gandeam ca parca stai cam mult cu ea , im spune el soptit si ranjind ironic .
Nu i-am raspuns si mam intors pur si simplu . Fie s-a sunat !
-La revedere ...
Ma rog , cu un ''La revedere'' arati faptul ca te cari acasa ...
De obicei merg singura , nimeni nu merge in aceeasi directie , mda ... asta inseamna ca am destul timp sa gandesc nimic ! In timp ce mergeam ( incet si impiedicat cei drept ) numai ce vad o fata cu ochii mov , nu ar fi fost ciudat daca nu era pe stalp legananduse si razand parca sami faca in ciuda .
-Te joci cu mine ?!
-Poftim ?! copiluta mai bine ai cobora jos . Iam zis cu superioritate pe un ton ironic asa ca sa ma simt eu mai mare !
-Nu ! cine esti tu , esti asa de falsa !
Si ce ? cum ce ? a sarit si a inceput sa se roteasca in jurul meu spunandumi ca sunt falsa !
-Ho ma ! Gata ! ce dracu' te apuca ?!
-Ne jucam ! kikuri e plictisitaaaa !
Kikuri mi se pare failiar ! Ce sa fac am fugit acasa ! Dar nu am putut ignora cuvintele ei inaintede a imi pierde urma : ''O s-o intreb pe Fata Iadului daca se joaca !'' si a inceput s-o strige pe Ai !

8.Banalul ''Foc'' !

Anu asta are sa fie de neuitat , adica , nu numai ca am aflat ce gandeste , dar am aflat si cine este , o cred , parca stiam toate acestea de mult ...
-Si crezi ca acel ''Stapan Al Iadului'' tea adus aici ... sau ti-a facut ce ti-a facut ?
-Cred , cel mai probabil ... insa , cred ca are lagatura si cu acel foc ...
-Foc ! cred ca stiu mai bine ca tine ceea ce sa intamplat , ai dat foc templului ... si satului !
-De unde ai mai gandito si pe asta ?! se ridica brusc in picioare impingand scaunul si lasandul sa cada . Asta nu am putut face !
-Acum tu trebuie sa ma crezi pe mine ! Eu team crezut ! Stiu !
-Ce , dar de unde ?!? Ahhh !
O vad deodata prabusita la pamant , se tinea de cap ... Urla ! Ce sa fac ?! eram numai noi doua acasa la mine ... pe cine sa satrig ?!
-Arde !
Ce a vrut sa spuna ?!
-Unde arde ? Ce ! Iti imaginezi doar uita !
Isi ridica degetul si imi arata spre geam , o frica cumplita ma cuprinse , o teama adanca , am intors capul spre geam !
-Ai ! tu ai facut asta ?!
-Nu stiu , nu vreau, nu am vrut !
Eram inconjurate de ... foc ! Ce sa fie ?! Am inchis ochii de cateva ori ca sa ma asigur ca sunt treaza . Am facut cel mai aiurea , regretabil si tampit llucru pe cale lasi fi putut face : M-am aruncat in foc sa vad daca ma arde ! Si nu ardea ! Nu simteam , simteam ca se scurge ceva din mine ... eram inconjurata de foc ... o vedeam inca pe Ai zbatanduse ca un peste pe uscat , nu mai puteam gandi (probabil din cauza ca Ai urla) Ce stinge focul ... apa !?
-Nu !
Nu stiu de unde a venit acel ''Nu'' insa numi pasa ... apa ?
-Nu !
Ce dracu' ?!?
-Ce ''Nu'' ?
-Nu !
-Apa ?
-Nu
Imi venea sa rad ! adica , sa fim seriosi prea de desene animate !
-Ce ''Nu'' ?
-Nuuuu !
-Apa ?
-Nu !
Radeam , cu toate ca eram in foc radeam ! era ceva ... ceva ... nu stiu cum era ... adica : ''Apa ? '' si vine si raspunsul ''Nu'' , in acel moment nu stiu de unde putu sami vina ideea aia , cuvantul ala samu fulgere mintea , poate pentru ca plangeam (si radeam in acelasi timp) ...
-Lacrima !
-DA !
-Awww ! Awwwww capul meu !
Miam dat cu capu de masa ! Ai era undeva langa mine ... dormea ... si am trezito bineinteles !
-Ai trezestete ! ca nu ma arde !
Isi ridica capul intr-o fractiune de secunda si se uita in jur ca un om inconstient !
-Tu sti ce a fost aia ?
-Nu stiu nici daca a fost vreodata o ''aia''
-Nu !
-Oh taci !
-Ce sa tac , tu vorbesti !
-Nu , nu tu ...
-Si parca eu eram ciudata ... haha !
-Ma rog...
In dimineata aia nu am mai vorbit de ''foc'' si am mers la scoala fara un gand ! parca povesteam nimicuri ...iar ....

7.''Da?!''

Din banca mea ii zareai fata atintita e geam , nu suportam sa nu o urmaresc , practic facea nimic ... Statea cu privirea atintita pe geam , probabil intr-o alta lume , nu cred ca avea habar ce se intampla , numai daca o mai intreaba profesorii ceva mai raspunde ... Ziua asta era mai mult de cat bizara , I mean , parca toti radeau ... cu exceptia ei bineinteles , ea gasea interesant privitul in gol ...
Venise si pauza in sfarsit , orele parca nu mai trec , adica , stai cu coatele fixate in maxilar , uitandute la ceas , si oftand din cand in cand ...si cand mai trageai cu ochiul la Ai si vedeai cu cata indiferenta sta te enervai si asteptai si mai mult pauza . Bineinteles , cu un oftat si un desen pe banca nu trece ora dar ... ce altceva sa si faci ?
Clasa se goli pe jumatate , stateam cu fetele planificand programul de dupa scoala , insa nu puteam sa nu ma uit la Ai , parca azi era mai indiferenta decat de obicei , parca visa . Plictisita de povestile si barfele scoase din aceeasi revista lunara a scolii imi fac drum pana la banca unde sta Ai si o intreb prea simplu , cu un glas nedinovat '' Nu vi dupa ore la plimbare cu noi ? '' . Nu miam dat seama ca am rostit cuvintele acelea mai tare de cat am planificat . Toate glasurile fu luate , toti ochii erau atintiti asupra noastra , nu astepta nimeni raspunsul , poate doar o reactie ... In fine linistea se pierduse usor , totul reveni la ''normal '' daca pot spune asa . E bine nu mai stiam ce sa fac ... aveam de gand sa ma ridic cand :
- Da ... Un glas usor , oare cum ... nerabdator ...
-Da ?
-Da !
I-am aruncat un sambet surprins , clopotelul strica din nou atmosfera clasei , intra in clasa acea profesoara noua de care asi fi stiut mai multe daca asi fi stat sa mai ascult cum imi povestesc povesti Yuri si Kanako ... nu mai conteaza merg la loc si ii mai arunc o privire inainte sa ma asez , ochi ii erau atintiti , privirea fixa , dar nu pe geam , la profesoara noua , ca sa va spun sigur ce gandeste acum nu pot , se simtea ca si cum ar cunoasteo ... ceea ce mi se parea aiurea ... adica ... oricum nu conta ... a spus da ? asta e ceva la care nu masi fi asteptat ! Vad eu ce o sa facem si cu profesoara asta ...

6.Jalnica Fiinta Umana

Acea umbra jalnica , razand si spulberandui visele , ii umplura ochi de lacrimi fierbinti . Visele deveneau tot mai profunde , tarando intr-o lume de pacat . In fiecare vis , sau mai bine asi spune cosmar avea un sfarsit tragic , de obicei murea arsa . Trecu si toamna , zanele de care era asa fascinata roiau . Era inchisa in camera ei ca de obicei , si-a distrus singura viata , era singura . Mama , acel cuvant care il evita cat putea de mult , era plecata ca de obicei singura pana seara , nu era cum si-a imaginat . '' In viata asta simt frica ! '' . Hainele ii erau patate de sange , nu mai rezista , se ridica . Picioarele ii erau pline de vanatai , seara , somnul ii era asa de profund , incat se lovea singuta de pamant ... Nu spuse nimanui . Ciudat este ca nimeni nu realizase , nu constientizau cu cata durere se misca si cu cata tristete ii sunt incarcate vorbele . Colegi de clasa nu isi amintesc sai fi auzit vreodata vocea , oamenii sunt nepasatori si ...
Traia in propia ei lume , visand , descriind experienta constand dintr-o succesiune de ideei , amintiri , emotii ... Nu facea decat sa astepte ... Era inecata in liniste din nou , instinctele umane inca nu o dominau complet . Auzea aripile unui fluture , ceea ce o incanta , o facu sa simta ceva , avea un fior ciudat , de ce ?! era iarna !
Ceea ce nu putea suporta , acel lucru care il ura , il detesta , o urmarea , acel foc ! amintirea destrugeri ! daca nu o facea ? daca ajungea in iad ! un urlet isi facu aparitia , dupa care un scancit si incepu sa planga , iesi afara , deschise usa , se arunca in picioarele goale in zapada , rochia alba se uda , simtea ca pierde caldura , genunchi i se inrosira . '' Focul nu ma ajunge aici ! ''
O inebunea , acea spirala distrugatoare , inca un urlet se ivi , ochi i se sparsera , nu mai vroia sa vada sau sa auda nimic , vroia sa moara . In cateva minute fu inghetata , se taraste inapot in casa si inchide usa . Respiratia ii era grea , ca dupa unul din acele momente in care viata pe care ai vrea sa nu le fi trait...
Vrea sa uite de trecut !