:>:>

Sorry

Imi pare rau pentru poza de la ultimul capitol , este un desen de al meu si nu a iesit bine poza , promit ca o sa il scanez si o sa inlocuiesc poza :)

12.Aripa Franta

-De ce sa imi pese ?
-Amm cu mine vorbesti ?
-CE ?! Nu , nu am vorbit toata dimineata singura ! Tot nu inteleg de ce am aceste viziuni , sau ceo fi , chiar nu conteaza vad ceva , ce tu nu vezi , ce numai eu pot vedea , lucruri bizare , ciudate ! ... ?
-Totusi ce vezi ?
-Pai... ( E clar ca Ai m- a ascultat ) inchid ochii si vad oameni , peisaje , obiecte ... orase ! Totul ! Ca o alta lume , adica : cand sunt treaza exist , stii tu ... amm , nu imi vine cuvant...
-Traiesti , da ...
-Da , iar cand ii inchid , e ca si cum masi trezi int-o alta parte , ca si cum cand e invers , atunci me trezesc ... Get it ?
-Ar trebui ? Sti ce ? Inceteaza sa existi si incepe sa traiesti , ai fost tot pe alta planeta !
-De obicei sunt pe alta planeta ...
Dupa o jumatate de ora de ras SEC
-Si astea ? Imi spune ea , incercand sa ma faca sa cred ca ii chiar pasa , tinandumi desenele in mana .
-Alea sunt ! Unde le-ai gasit ?
-Amm pe masa ... !?
A izbugnit intrun ras care imi zgaria panza gandului , ahhh ! sa o aopeasca cineva !
-Ai , Gata !
Fara sa imi dau seama ma ''trezisem'' din nou , in acea lume , stiti voi , ceea ce vad cand imi inchid ochii , aparent stateam in aer , pluteam , ma rog ce faceam eu pe acolo , ideea este ca nu era podea sau pamant ... insa totul a inceput sa prinda contur , in sfarsit asteptam sa apara cineva ca de obicei , sa vad din nou o poveste cu final ... bineinteles dramatic , si sa ma trezesc din nou plangand cu toata lumea in jurul meu intrebanduma ce dracu' am , dar nu , stateam , asteptam sa se mai contureze ceva , tot ce vedeam erau niste pete pe pamantul ala pe care stateam , da ce ? strica sa ma misc putin ? am inceput sa pasesc , mam intors si ... Ahhhhhh ! Ce tipat ! Ma apucat o durere de cap ! Termina creatura !
-Ce ?!
S-a oprit ! M-a ascultat si pe mine cineva ! Desi nu am vorbit am gandit !
-Care ce ?
-Nu mi-ai spus sa ma opresc ?
-Nu , am gandit asta .
-Ahh bine .
Ahhhh ce ?! Iara am inceput !
-Te rog TERMINA !
Da de unde tipa si nu se mai opreste !
-Gata ! Termina ! ...... Ce mama dracu' TACI !
S-a oprit slava domnului !
-Vrei ceva ?
-De ce asi vrea ceva ?
-Pai mi-ai spus sa ma opresc ! Eu nu ma opresc degeaba ... OK ... Ahh
-Nu , nu , nu , nuuu ! Gata , gata , gata ! Nu mai tipa !
-Amm bine vrei sa imi spui ceva ?
-Nu tocmai ...
-Bine ... Ahh
-Nu !
-Ce naiba vrei lasama sa urlu !
-De ce urli ?
-Pai nu vezi ?! am aripa rupta !
Abea dupa aceste cuvinte am realizat ca vorbesc cu un inger imbracat intr-o camasa alba lunga , cu niste aripi deschise , mari ...
-Si ... daca urli se auto repara sau cum ?
Aici am folosit un ton ironic .
-Nu dar nu am altceva mai bun de facut ...
-Si nu se poate vindeca ?
-Ba da .
-Si nu ai vrea sa o vindeci ?
-Ba da .
-Deci ? Trebuie sa faci ceva ?
-Da .
-Ammm poti sa imi spui ce ?
-Da , da pot .
-Imi spui ?
-Daca vrei da .
-Imi spui azi daca te pot ajuta ce mama dracu' ?!
-Gata ,gata nu te enerva asa , deci ce vrei ?
E clar , este la fel de atenta la ceea ce spun ca si Ai .
-Deci poti sa iti vindeci aripa ?
-Ba da , dar nu pot ...
-Te pot ajuta ?
-Da daca vrei poti !
-Bine zimi cum te pot ajuta ...
Deja devine penibil dar e atat de frumoasa , nu pot sa o las asa ...
-Ammm
Se apropie de mine se ma atinge pe frunte ... Ahhhh ce ?!
-Au ma doare ce faci !
Lacrimile au inceput sa ma inconjoare , ce e asta ? Atatea lacrimi ! Wow !
-Multumesc !
-Auhhh pentru ce ?
-Gata sunt vindecata !
-Huh ?
-Pai am nevoie de lacrimi de om ca sa ma vindec !
-Si de ce nu mi-ai spus asta de la inceput ! Trebuia sa imi prajesti capul mai intai ?
-Iti multimesc din nou
Si zboara ...
-Mda cu placere ...
Parca mai am ceva de spus ...

Stai ! Asta a fost tot ?
-Pfffff iara dormi ?
-Ai ?!
-Ha ?
-Am intalnit pe cineva mai degajat ca tine ... Ciudat nu ?
-Vis de al tau iarasi ?
-Dap .
-Atunci nu ma mir , adica nu are cum sa fie real ...
Rase iara , e o persoana complet schimbata fata de cand am cunoascuto , mda ...
Ori si cum , E BINE !

11.Dara de carbune

Azi am am avut o zi ciudata , oarecum . Eram dominata de o melancolie sufocanta , nu vroiam sa vorbesc , inca ma simteam rau din cauza ca mam certat cu aceaprietena foarte buna ! Iar Ai , parca nici nui pasa , nu vroia sami spuna ''ti-am spus eu'' dar nici sa taca . Dar sa trec la subiect : De ce ciudata ?! Pai , stateam pur si simplu cu Ai , ne uitam la televizor ,(Ai se uita eu eram pe alta lume) si dintru data ma trezesc intr-o strada neagra ,cu niste case desenete ca din carbune , ca intr-un desen ! De ce nu eram surprinsa ? Pentru ca stiam ca visez , de fapt o auziam pe Ai uraland ca nebuna la actori din film . Tot incercam sa o fac sa vada ca nu ma pot misca , dar nu puteam ! Urlam si tipam , cred ca de fapt nici nu deschideam gura , pur si simplu stateam cu ochii inchisi , si vedeam acea strada lunga , neagra , bantuita de un sentiment nedescifrabil , care te facea sa plangi , apoi sa razi de propiul tau necaz . Nu faceam nimic , eram foarte agitata ! Dar cand un traznet m-a strapuns capul mam calmat , simteam durere dar stiam ca acel traznet a fost un fel de ... ''Taci dracu' o data !'' . Asa ca tot ce am facut a fost sa las pur si simplu sa mi se intample ceea ce trebuia sa mi se intample ! In fine , am uralt , a fost un ultim urlet :''Aratami ce ai sa-mi arati !'' O dara de carbune imi arse fata . In nici o clipitura sa schitat in fata mea o umbra neconturata , care s-a transformat intr-o fata . Si ce ? Ahhh da ! A inceput sa mearga , si eu dupa ea bineinteles ! Bantuiam strada aia infernala , care parca nu se mai termina , pana cand ... S-a aruncat ! Am ajuns la un capat unde s-a terminat strada , si eu ? Dupa ea ! Am inceput sa cad , cred cel putin ca eram in cadere , nu puteam sami dau seama , totul era alb , nu orice alb , eram pe o bucata de hartie ingalbenita si veche . Si m-am oprit din cadere , si m-am trezit , cu exactacelasi vag sentiment , Ai in fata mea cu ceasca de ceai in mana goala , mi-am dat seama mai tarziu ca mi la aruncat in fata pentru a ma trezi , avea o fata speriata si misterioasa ...
-Ce e ?
Fara s-ami spuna ceva m-a aratat un desen!
-Am fost aici ! Ai vazut si tu ?!
-Tu l-ai facut , si recunosc locul ! Trebuie sami spui ce s-a intamplat !
-De unde sti ca asi sti ceva ?
-Stiu !
Dupa ce iam povestit ce am vazut , parca i-am scos un cutit din inima !
-Sper ca a murit !
-Sti cine e ?
-Nu ...
-Atunci ?
-Sti ca urasc unele persoane nu ? Sunt sigura ca nu le urasc degeaba !
-Cred !
-Bine atunci , See ya !
-Da unde dracu' te duci ?
-M-a plimb !
-Sinsura ?!
-Mda ... Doar daca nu vrei sa vi cu mine !
-Vin ...

Tokyo Hotel - Don't Jump

10.Tradarea...

Mam simtit...respinsa ! Nu ma asteptam la asta , era una dintre cele mai bune prietene , parca stia mai multe despre mine decat stiam eu . In momentul acela ochii mi se incetara , credeam ca nu o sa accept , ca o sa ... tip ! Lumea mi s-a prabusit ... Dar miam dat seama de ceva ... Suntem diferite ! Ea are prieteni ei , eu pe ai mei , viata mea , ea pe a ei , mai bine am uita una de cealalta ! S-a intamplat fara sa-mi dau seama . Dupa acea zi nu credeam ca ne mai putem desparti , dar am facuto , dar stiu un lucru : In viata ei nu o sa se mai schiteze nici o amintire in care sa ma descrie !
Nu e bine sa imi pese ! De ce ? Pentru ca nici ei nui pasa ! I se citeste nepasarea in voce , neglijenta in ochii , iar mie ? tristetea in lacrimi !
Sa o las balta pot , dar sa uit NU ! Insa o parte din mne regreta ca mia pasat ! Pentru ca mia pasat de ea , si cand a patito parca mi sar fi intamplat mie ! Si cand ma uitat , mia pasat ! Si nu am uitato ...
Nu mai conteaza ... Acum stiu de ce o evita Ai , mereu mia spus ca simte persoanele ce ma pot rani , dar ca sa va spun asa , a fost o prietenie de cateva luni ... Sa transferat din clasa vecina , de ce nu stiu insa imi amintesc ca nimeni nu o prea inghitia , pana la urma am devenit prietene foarte bune , si pana la urma chiar a acceptato toti , insa tradarea a avut loc dupa o saptamana in care nu am vorbit ! Si ce daca ?! Cine stie prin cate tradari , incercari si rauri de lacrimi voi mai trece ! Insa voi trece cu capul sus , cu ochii inlacrimati si cu incredere in suflet ... Pana la urma , daca nu o sa ma las distrusa de fiecare mica dezamagire , pentru ca daca o so fac voi ramane cu aceeasi ochi impaienjeniti , uitati , inecati in pacat ...
Oricum viata mea nu e distrusa ! O sa privesc mereu din unghiul care imi place ...
-Vii ? Asta a fost Ai nerabdatoare , plecam in cautarea fetei cu ochii mov ...
-Da !
Pot schita un zambet sters , fara sa simt caldura si frumusetea lui . Sa ramai singura , pe un coridor , zucandute cu bucati dehartie , gandind ceva ... trist !?

9.Kikuri

Nu gandeam nimic , de ce ? poi ca eram in ora ... cu profesoara aia ciudata , ma rog , asteptam sa se sune ... Vaiii , stau degeaba , daca am zis ca nu gandesc uita , ma gandesc la nimic ! in fond si acel nimic e ceva , insa in timp ce treceam de la ''nimic'' la ''ceva'' si ajungeam la acel asteptat ''altceva'' o voce ascutita imi sopteste la ureche :
-Cred ca ... se uita la tine !
-Ce ?!
Inainte sa imi raspunda miau sarit in fata ochii profesoarei atintiti spre mine parca mar fulgera din priviri , ceilalti scriau , insa observ ca ii urmaresc cursul priviri pana ajung sa se uite la mine ... Am facut ceva ?!
-Yamano ?!
-Da ? raspund eu cu o simplitate bizara
-Ce ai facut ?
-N-nu am facut nimic ... ?
-Asta era ideea , scrie !
-Da ! Scuzatima !
Ma rog se risipira ochii aia atintiti ... Mamiko se ranjea in spatele meu
-Ce ai acum ?
-''Scuzatima'' fii serioasa
-Taci naibi !
-Auzi tu ... Bloddy aia (Bloddy fiind porecla lui Ai ) , ne gandeam ca parca stai cam mult cu ea , im spune el soptit si ranjind ironic .
Nu i-am raspuns si mam intors pur si simplu . Fie s-a sunat !
-La revedere ...
Ma rog , cu un ''La revedere'' arati faptul ca te cari acasa ...
De obicei merg singura , nimeni nu merge in aceeasi directie , mda ... asta inseamna ca am destul timp sa gandesc nimic ! In timp ce mergeam ( incet si impiedicat cei drept ) numai ce vad o fata cu ochii mov , nu ar fi fost ciudat daca nu era pe stalp legananduse si razand parca sami faca in ciuda .
-Te joci cu mine ?!
-Poftim ?! copiluta mai bine ai cobora jos . Iam zis cu superioritate pe un ton ironic asa ca sa ma simt eu mai mare !
-Nu ! cine esti tu , esti asa de falsa !
Si ce ? cum ce ? a sarit si a inceput sa se roteasca in jurul meu spunandumi ca sunt falsa !
-Ho ma ! Gata ! ce dracu' te apuca ?!
-Ne jucam ! kikuri e plictisitaaaa !
Kikuri mi se pare failiar ! Ce sa fac am fugit acasa ! Dar nu am putut ignora cuvintele ei inaintede a imi pierde urma : ''O s-o intreb pe Fata Iadului daca se joaca !'' si a inceput s-o strige pe Ai !

8.Banalul ''Foc'' !

Anu asta are sa fie de neuitat , adica , nu numai ca am aflat ce gandeste , dar am aflat si cine este , o cred , parca stiam toate acestea de mult ...
-Si crezi ca acel ''Stapan Al Iadului'' tea adus aici ... sau ti-a facut ce ti-a facut ?
-Cred , cel mai probabil ... insa , cred ca are lagatura si cu acel foc ...
-Foc ! cred ca stiu mai bine ca tine ceea ce sa intamplat , ai dat foc templului ... si satului !
-De unde ai mai gandito si pe asta ?! se ridica brusc in picioare impingand scaunul si lasandul sa cada . Asta nu am putut face !
-Acum tu trebuie sa ma crezi pe mine ! Eu team crezut ! Stiu !
-Ce , dar de unde ?!? Ahhh !
O vad deodata prabusita la pamant , se tinea de cap ... Urla ! Ce sa fac ?! eram numai noi doua acasa la mine ... pe cine sa satrig ?!
-Arde !
Ce a vrut sa spuna ?!
-Unde arde ? Ce ! Iti imaginezi doar uita !
Isi ridica degetul si imi arata spre geam , o frica cumplita ma cuprinse , o teama adanca , am intors capul spre geam !
-Ai ! tu ai facut asta ?!
-Nu stiu , nu vreau, nu am vrut !
Eram inconjurate de ... foc ! Ce sa fie ?! Am inchis ochii de cateva ori ca sa ma asigur ca sunt treaza . Am facut cel mai aiurea , regretabil si tampit llucru pe cale lasi fi putut face : M-am aruncat in foc sa vad daca ma arde ! Si nu ardea ! Nu simteam , simteam ca se scurge ceva din mine ... eram inconjurata de foc ... o vedeam inca pe Ai zbatanduse ca un peste pe uscat , nu mai puteam gandi (probabil din cauza ca Ai urla) Ce stinge focul ... apa !?
-Nu !
Nu stiu de unde a venit acel ''Nu'' insa numi pasa ... apa ?
-Nu !
Ce dracu' ?!?
-Ce ''Nu'' ?
-Nu !
-Apa ?
-Nu
Imi venea sa rad ! adica , sa fim seriosi prea de desene animate !
-Ce ''Nu'' ?
-Nuuuu !
-Apa ?
-Nu !
Radeam , cu toate ca eram in foc radeam ! era ceva ... ceva ... nu stiu cum era ... adica : ''Apa ? '' si vine si raspunsul ''Nu'' , in acel moment nu stiu de unde putu sami vina ideea aia , cuvantul ala samu fulgere mintea , poate pentru ca plangeam (si radeam in acelasi timp) ...
-Lacrima !
-DA !
-Awww ! Awwwww capul meu !
Miam dat cu capu de masa ! Ai era undeva langa mine ... dormea ... si am trezito bineinteles !
-Ai trezestete ! ca nu ma arde !
Isi ridica capul intr-o fractiune de secunda si se uita in jur ca un om inconstient !
-Tu sti ce a fost aia ?
-Nu stiu nici daca a fost vreodata o ''aia''
-Nu !
-Oh taci !
-Ce sa tac , tu vorbesti !
-Nu , nu tu ...
-Si parca eu eram ciudata ... haha !
-Ma rog...
In dimineata aia nu am mai vorbit de ''foc'' si am mers la scoala fara un gand ! parca povesteam nimicuri ...iar ....

7.''Da?!''

Din banca mea ii zareai fata atintita e geam , nu suportam sa nu o urmaresc , practic facea nimic ... Statea cu privirea atintita pe geam , probabil intr-o alta lume , nu cred ca avea habar ce se intampla , numai daca o mai intreaba profesorii ceva mai raspunde ... Ziua asta era mai mult de cat bizara , I mean , parca toti radeau ... cu exceptia ei bineinteles , ea gasea interesant privitul in gol ...
Venise si pauza in sfarsit , orele parca nu mai trec , adica , stai cu coatele fixate in maxilar , uitandute la ceas , si oftand din cand in cand ...si cand mai trageai cu ochiul la Ai si vedeai cu cata indiferenta sta te enervai si asteptai si mai mult pauza . Bineinteles , cu un oftat si un desen pe banca nu trece ora dar ... ce altceva sa si faci ?
Clasa se goli pe jumatate , stateam cu fetele planificand programul de dupa scoala , insa nu puteam sa nu ma uit la Ai , parca azi era mai indiferenta decat de obicei , parca visa . Plictisita de povestile si barfele scoase din aceeasi revista lunara a scolii imi fac drum pana la banca unde sta Ai si o intreb prea simplu , cu un glas nedinovat '' Nu vi dupa ore la plimbare cu noi ? '' . Nu miam dat seama ca am rostit cuvintele acelea mai tare de cat am planificat . Toate glasurile fu luate , toti ochii erau atintiti asupra noastra , nu astepta nimeni raspunsul , poate doar o reactie ... In fine linistea se pierduse usor , totul reveni la ''normal '' daca pot spune asa . E bine nu mai stiam ce sa fac ... aveam de gand sa ma ridic cand :
- Da ... Un glas usor , oare cum ... nerabdator ...
-Da ?
-Da !
I-am aruncat un sambet surprins , clopotelul strica din nou atmosfera clasei , intra in clasa acea profesoara noua de care asi fi stiut mai multe daca asi fi stat sa mai ascult cum imi povestesc povesti Yuri si Kanako ... nu mai conteaza merg la loc si ii mai arunc o privire inainte sa ma asez , ochi ii erau atintiti , privirea fixa , dar nu pe geam , la profesoara noua , ca sa va spun sigur ce gandeste acum nu pot , se simtea ca si cum ar cunoasteo ... ceea ce mi se parea aiurea ... adica ... oricum nu conta ... a spus da ? asta e ceva la care nu masi fi asteptat ! Vad eu ce o sa facem si cu profesoara asta ...

6.Jalnica Fiinta Umana

Acea umbra jalnica , razand si spulberandui visele , ii umplura ochi de lacrimi fierbinti . Visele deveneau tot mai profunde , tarando intr-o lume de pacat . In fiecare vis , sau mai bine asi spune cosmar avea un sfarsit tragic , de obicei murea arsa . Trecu si toamna , zanele de care era asa fascinata roiau . Era inchisa in camera ei ca de obicei , si-a distrus singura viata , era singura . Mama , acel cuvant care il evita cat putea de mult , era plecata ca de obicei singura pana seara , nu era cum si-a imaginat . '' In viata asta simt frica ! '' . Hainele ii erau patate de sange , nu mai rezista , se ridica . Picioarele ii erau pline de vanatai , seara , somnul ii era asa de profund , incat se lovea singuta de pamant ... Nu spuse nimanui . Ciudat este ca nimeni nu realizase , nu constientizau cu cata durere se misca si cu cata tristete ii sunt incarcate vorbele . Colegi de clasa nu isi amintesc sai fi auzit vreodata vocea , oamenii sunt nepasatori si ...
Traia in propia ei lume , visand , descriind experienta constand dintr-o succesiune de ideei , amintiri , emotii ... Nu facea decat sa astepte ... Era inecata in liniste din nou , instinctele umane inca nu o dominau complet . Auzea aripile unui fluture , ceea ce o incanta , o facu sa simta ceva , avea un fior ciudat , de ce ?! era iarna !
Ceea ce nu putea suporta , acel lucru care il ura , il detesta , o urmarea , acel foc ! amintirea destrugeri ! daca nu o facea ? daca ajungea in iad ! un urlet isi facu aparitia , dupa care un scancit si incepu sa planga , iesi afara , deschise usa , se arunca in picioarele goale in zapada , rochia alba se uda , simtea ca pierde caldura , genunchi i se inrosira . '' Focul nu ma ajunge aici ! ''
O inebunea , acea spirala distrugatoare , inca un urlet se ivi , ochi i se sparsera , nu mai vroia sa vada sau sa auda nimic , vroia sa moara . In cateva minute fu inghetata , se taraste inapot in casa si inchide usa . Respiratia ii era grea , ca dupa unul din acele momente in care viata pe care ai vrea sa nu le fi trait...
Vrea sa uite de trecut !

5.Zambetul

Zilele treceau , nelasandui timpul necesar pentru a afla ce i sa intamplat . Viata ei nu depindea de nimic , ceea ce a uitat , ceea ce a vrut sa uite , sa ascunda acel secret din inima ei , un secret inecat in pacat . Cineva , sau ceva incerca sai aminteasca , incerca sai aminteasca , sa o faca sa sufere . O distrugea incet , amintindusi , in etape ceea ce a facut , insa inainte sa afle , visul se termina la fel , o urma de foc urmat de un planset si aceleasi cuvinte : '' Esti sadisfacuta acum , Ai ? '' .
-Ai , Trezestete , Ai !
-C-ce e?
Era acea fiinta , ''mama'' , simtea o bucurie ciudata , bucuria de a avea o mama .
-Plecam acasa , Ai .
-A-a ..acasa ?
-Da ! Imbracate , te asteptam afara .
Cuvintele acelea ii umplu ochii de lacrimi , nu stia ce sa faca , nu stia sa se imbrace , dupa aproape 2 lunii de zacut in pat , stia ca majoritatea asistentelor se fereau de ea , o evitaiu , o credeau nebuna , auzindo vorbind noaptea singura , a inceput sa creada ca de fapt vorbeste cu sub constientul ei , ca o parte din ea inca ii apartine lui Jigoku Shoujo .
Se imbraca , inainte sa plece , simti ceva rece pe mana , o liniste cobora asupra incaperi , se intoarse brusc , ochi i se marira , ramanand cu o expresie speriata . In spatele , se afla oglinda agatata de perete , nu sa intrebat nici o data ce ar putea sa caute o oglinda intr-un salon de spital , pe oglinda aia , erau schitate cateva lumanari aprinse , i se parea ca scrie ceva pe fiecare , un nume ... i se par cunoscute , isi ia geanta si fuge pe hol .
-Ai ? ce s-a intamplat ?
Sentimentul o cuprindea din nou , ce i se intampla ? se simte ca o straina i lumea asta . In fine plecase . Drumul spre casa a fost tacut , oare avea tata ? ... inca un cuvant care o infricosa . Dar daca vroia sai spuna ceva femei ? cum i se adresa ? ... mama ? ... ii vedea fata in oglinda masini ... zambea ... buzele ii tremura , un scancet ii iesi pe gura ...
-Mama ?
-hmm ?
Zambea ! se simtea ... acasa ... Insa focul ,nu ii dadea pace ... simtea cum o arde , vrand sa uite , nu a avut visul complet , se oprea in acelasi loc..

4.Oglinda

Amintirile ii inpungeau mintea , ucigandui propiile ganduri , intrand intr-o coma , inecata in sange . Nu stie de ce sta in spital , 3 luni petrecute in acel salon , aceeasi rutina zilnica , lasa gandurile sa o duca in alta lume , ''In asta oricum nu am nici un rost '' . La un singur lucru nu vroia sa se gandeasca , la acea fiinta , cara varsa lacrimi calde , pe care nu a mai vaazuto , insa avea acel aer familiar . Un fior o trezi brusc . Isi indrepta privirea catre o oglinda , nu o mai vazuse , are o rama din argint , i se pare neobisnuita . Isiindrepta privirea in sus , oare arata la fel , asa cum isi aminteste ? ... Se uita in oglinda , vede o fata obosita , trista , cu niste ochi rosi , in care dainue un foc etern de pacat , buzele schiteaza aceeasi expresie melancolica , neimblanzita . Era la fel ...
-La fel ha ? oare ai zambit vreodata ?
Nepasandui ca nu stie cine vorbeste , alunga fiorul , vorbind pe un ton oare cum nepasator ...
-Nu cred ...
-Cata nefericire .
Se aude un raset badjocoritor .
-Nu trebuie sa zambesti pentru a fi fericita ...
-Nu , nu trebuie , insa tu nu esti fericita , si nici nu ai fost , distrugi suflete , tarandule in iad , asta e fericirea ta ?
Rasetul se auzii din nou . Sangele i se prelinse din nou pe obraj lasand o urma calda , de foc . Nu ii pasa ca nu stie ce monstru ii vorbeste , o lmina se aprinse pe holul spitalului . Zareste o umbra pe acel geam mat , usa se deschise usor , in pacea lasata isi face aparitia un pusti , cu parul maroniu , niste ochi care au trecut prin multe , in minte ii dainuia cuvantul '' Gemenii '' . Era ceva stupid , oglinda se lumina , nici baiatul nici ai nu scot un sunet ... Usa s-a inchis .
-Nu iti amintesti asa e , Ai ?
-Miam trait viata a doua oara din amintiri ...
-Atunci , cine era ?
Simtea din nou un fior rece , nu avea de gand sa raspunda . Nu avea puterea . Statea , vocea continua sa murmure ceva , era un cantec , observa ca oglinda se aprindea defiecare data cand vocea zgaria linistea . Auzi o soapta pe coridor
-Poate moare , daca o chemam pe fata iadului , sal ia in iad !
Rasetele inundara holul .
-Nu ai vrea s-o intalnesti ?
Se intreba daca ar chemao ar fi lasata sa mearga ... Vroia sa le spuna . Sa se ridice si sa umble . Corpul lovit nu i se misca , in zadar incerca sa se miste ...

3.''Daca asta a fost dat ...''

Dimineata o gasira pe jos . Asistentele au chemat doctorul . O ridicara ,apoi plecara din nou . Insa seara aceea nu a fost chear una normala . Negrul gandurilor ei a fost intrerupt de dimineata . Avea sa accepte totul , nu mai vroia sasi aminteasca de acel trecut odios ! ''Ce sa fac ?! '' . O fiinta ciudata aparu p geamul lovit de soare , o pasare , neagra si mica . Ochi ii erau rosi .
-Ai ... Enma Ai , Jigoku shoujo .
Stia ca vorbeste , creatura aia ii stia numele . Nu a reactionat , statea doar intinsa , cu privirea atintita , dupa tot ce a vazut , ce a simtit , jurandui sufletului ca v-a uita . Ce ?! Ce a fost candva !
Nu se misca , se gandea doar la viata ei in continuare . Creatura aia inca zacea in acelasi loc , nemiscata . Degeaba incearca doctori s-o alunge ,se intoarce ...
Ai adormi , nestiind ca creatura dezgustatoare incearca sai aminteasca ceva...
''Ce e asta ?... '' Se gasea in fata unui zid de sticla , un gand i-a strapuns capul ca o sageata , incerca sa se trezeasca , nu reusea . A lasat acea schita a unui om sa ii inunde gandurile , vedea acel sat in flacari .
Capul ii aluneca usor de pe perna , se trezi , vroia sa planga , insa nu stia cum...
-Ai , vei muri !
Odioasa creatura nu o lasa sa uite cine a fost . '' Voi muri ? ... Daca asta a fost dat ... o viata la care nu ii pot spune ce sa faca , ma conduce o carte , nu exista vietii nescrise , numai vieti scrise prost '' . Adunase putere sai raspunda
-Si tu sti asta ? DISPARI !
Nici nu se astepta sa dispara , desi nu o mai vedea stia ca exista , o simtea .
'' De ce , de ce ? '' ...

Tipa nu a scris chiar corect dar sunt imagini faina :D

2.Amurgul Infinit

Statea in pat , stia ce s-a intamplat , intunericul o invaluia ,incerca sasi aminteasca unde era , ce sa intamplat ...
Vede un loc , o casa inecata intr-un amurg etern . Intra in acea casa , cauta un raspuns . O voce obosita si calda se aude :
-Ai tu esti ?
Nu stia daca sa raspunda sau nu , deschise gura , buzele i se miscau insa nici un sunet . De o data i se aude vocea calma rasunand :
-Da bunico , am ajuns
-Cum a fost ?
-Ca de fiecare data .
Ramase nemiscata , era vocea ei insa nu a vorbit , o umbra neagra trecu prin ea . '' Aia sunt eu ... de ce a trebuit sa plec de aici , de ce nu mai exist ! ''
Casa se rotea cu ea simti o durere cumplita , simti fata atingand ceva rece , deschise ochi , se trezi pe jos in acel salon de spital . '' Blestemat sa fi ! '' ...
Nu se ridica , astepta ceva , incerca sasi aminteasca ce astepta seara ... ''Dimineata ...''

1.Confuzia

Nu stie unde este , nu stie cum de a ajuns aici , NIMIC , dipa toot ce s-a intamplat tot ce i-a ramas sunt amintirile.
-Am ajuns in iad !
Poate vorbi ! O unda calda sii umeda ii atine fata . Gandind la ce a facut , un vis ? NU E POSIBIL , se aude gandind , simte durere .
-Ce mi se intampla ?
Gandind la toate astea statea cu ochi inchisi . De ce i se intampla asta ? orice ar fi asta ! Avea o teama in suflet , sa deschida ochii . Fata pura ilustra o crapatura pe obraz .
-E vie ?
Auzea o voce oare cum calma si nepasatoare . Stia ca viata de pana acum i sa incheat . Dar era posibil sa inceapa o viata noua ? Simtea mirosul florilor de cires . Nu intraznea sa miste un muschi . Fata iadului a murit , inca stia cine a fost , sau cine este . Stia ca trebuie sa afle de dezastru . Deschise ochi .
-Traieste , cheamai mama !
Se temea de cuvantul ''mama'' .Amintirea o coplesi iara , inchise ochii . Un foc ii invada mintea , un sat distrus si o figura cunoscuta . O fata , parul negru , care plangea cu stropii rosi de sange aprins , apoi o voce ''Esti sadisfacuta acum , Ai ? '' . Aceste cuvinte ii aminti cine este . Se ridica .
-Ai ce faci !
-Jos acum !
Nu avea sa creada era un spital . De unde ii stiau oamenii aia numele . Camera se golii , femeile imbracate in alb iesira . Vedea salonul distrus . Viata ei de pana atunci nu mai exista ! Isi auzea respiratia . Respiratia ii era grea , o oare care frica o cuprindea .
-Sunt om !
O femeie cu parul negru si usor care parca plutea in aer sari si o imbratisa . Avea o suta de intrebari in minte , insa buzele arse nu ispravira nici un cuvant . S-a asternut tacerea . Sopti o intrebare care a facut imbratisarea femei sa slabeasca
-Cine esti ?
Femeia atingandui pielea de matase atinsa de raza unei stele se intoarse urland
-Ce iati facut !?
-E confuza ! si-a pierdut cunostinta , e lovita grav la cap !
I sfarsit simti durerea si pica usor pe gresia rece acoperita de praf . Vroia sa sparga linistea de gheata cu o alta intrebare ... nu putu .
-Afara ! trebuie sa se odihneasca ! NU AVETI VOIE AICI
Femeia si asistenta plecara , doctorita cu o fata tanara , parul prins la spate , parul blond lucind ca lumina soarelui , vorbind o japoneza chinuita , se vedea dupa forma ridicata a ochilor ca nu era de aici .
-Inapoi in pat , sti cine esti ? nu te doare capul ? ai avut un accident , esti arsa , durerea v-a trece !
''Unde am ajuns , sa fi fost un vis'' ... Femeia in alb vorbea intruna , gandurile ei ii acopereau vocea . Nu , nu stia daca sa creada sau nu ... E om.